Măgura Gumelniţa este așezarea eponimă preistorică care a dat numele unei importante civilizatii ce a a aparținut eneoliticului dezvoltat, veche de 6500 de ani.
S-a format pe un martor de eroziune naturală, rupt din terasa înaltă a Dunării, care se află la 4 km est de municipiul Olteniţa, din judeţul Călăraşi. Suprafaţa sitului arheologic este de 3 ha. Această importantă aşezare preistorică a fost semnalată din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Mai mulţi istorici de la sfârşitul secolului al XIX –lea, printre care şi Tocilescu în Marele dicţionar geografic al României, au susţinut ipoteza că pe Măgura Gumelniţa s-ar afla resturile cetăţii Constantiniana Daphne, amintită de istoricul bizanin Procopius, cetate care ar fi fost zidită de Constantin cel Mare pe malul stâng al Dunării, vizavi de Transmarisca ( Turtucaia de astăzi). Cercetările arheologice efectuate în zonă nu au confirmat existenţa unei fortificaţii sau aşezări romane sau romano-nizantine în zonă.
Primele cercetări de suprafață realizate la Măgura Gumelnița sunt facute de către profesori și pasionați de istoria locului. Materialele descoperite aici au impresionat lumea stiințifică româneasca iar o echipă în frunte cu savantul Vasile Pârvan, a efectuat cercetări de suprafaţă pe malurile lacului Mostiştea, în Lunca Dunării de la Căscioarele la Călăraşi şi pe malurile râurilor Argeş şi Dâmboviţa până la Vasilaţi. Astfel în 1924, Vladimir Dumitrescu și Ion Nestor realizează primele sondaje pe măgură, iar rezultatele sunt publicate în reviste din țară și din străinatate.
De-a lungul timpului pe măgură au fost efectuate diverse sondaje arheologice, acestea scoțânt la iveală material ceramic spectaculos, statuete antropomorfe și zoomorfe, piese din aur și cupru.
